Toma Bedros Aburel (1867-1934)
Toma Bedros Aburel (1867-1934)
Toma Bedros Aburel, de origine armeană, s-a născut în 1867 la Focşani, unde a frecventat cursurile gimnaziale. Între anii 1882-1885, se înscrie ca elev în farmacia lui A. Căpăţână din Panciu pentru a urma cursurile teoretice şi practice. A urmat cursurile Universităţii din Bucureşti pe care le termină în 1887, când obţine titlul de licenţiat în farmacie.

În anul 1886 a fost înrolat în armată cu gradul de subfarmacist, iar în 1888 avansat la gradul de sublocotenent farmacist. A participat la concursul organizat de Ministerul de Război, în scopul trimiterii în străinătate a trei farmacişti care să studieze chimia. În acest sens, a redactat teza având ca subiect „Aluminiuˮ. În 1892 a fost avansat la gradul de locotenent farmacist, iar în 1894 a fost trecut în disponibilitate. Un an mai târziu a fost trecut în rezervă.
În 1894, Toma B. Aburel a cumpărat farmacia „Vulturul de Aurˮ situată în „Târgul Nouˮ din Galați. În 1908, apare menţionat în „Anuarul oraşului Galaţi”, atât cu funcţia de consilier judeţean, cât și la secţiunea farmacişti cu domiciliul în strada Traian. În „Anuarele oraşului Galaţi şi Judeţului Covurlui” din anii 1908, 1925, 1927 şi 1930-1931, farmacia lui apare ca fiind dotată cu instalaţie specială pentru inhalaţii cu oxigen şi cu medicamente.
În 1918, farmacistul maior Toma B. Aburel a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel de rezervă. În anul următor, a scris cartea „Dreptul de farmacie în România” cu trimiteri la o broşură publicată în 1906, „Schiţă de proect pentru modificarea legei sanitare relativă la exerciţiul Farmaciei şi Drogheriei în Româniaˮ. A îndeplinit funcţia de preşedinte al Casei Negustorilor și a fost proprietar al publicaţiilor „Agitacolulˮ (1913) şi „Armonia socialăˮ (1930). A murit în 1934 la Galaţi, fiind înmormântat în cimitirul Eternitatea.