Comunitatea catolică

Școala catolică de băieți, 1869

Școala catolică de băieți, 1869

Str. Mihai Bravu nr. 1

În 1869 a fost înfiinţată şcoala catolică de băieţi, cu o singură clasă primară, care se afla în curtea bisericii catolice din strada Domnească. Epitropia Bisericii Catolice se adresa printr-o cerere la 1 mai 1912, Serviciului Tehnic din cadrul Primăriei oraşului Galaţi, prin care solicita construcţia unei clădiri care urma să servească drept local de şcoală. La 26 noiembrie 1912, inspectorul şcolar C.V. Nuţuneanu, menţiona în urma inspecției în procesul-verbal, că starea localului era foarte bună, iar elevii s-au mutat în localul nou construit. Acesta era curat şi suficient pentru numărul elevilor. Mobilierul era după sistemul vechi, dar nou, iar apa la canal. Pe 5 noiembrie 1921, inspectorul şcolarTh. A. consemna în urma inspecției în procesul-verbal că localul şcolii se compunea din două săli de clasă, A pentru 42 de elevi şi B pentru 39 de elevi, iar localul construit de către comunitate prin ofrandă publică cu patru săli de clasă era ocupat de către Federala Băncilor Populare. La 28 noiembrie 1927, inspectorul şcolarN. Bogdan consemna în urma inspecției în procesul-verbal că şcoala „romano-catolicăˮ era în localul propriu, proprietatea parohiei catolice, cu patru săli de clasă spaţioase şi curate, o cancelarie, curte spaţioasă (1500 m²) şi o mică grădiniţă. Nu avea drept de publicitate, iar director era preotul Bonaventura.

Imobilul şcolii avea la parterul supraînălțat, patru clase şi o cancelarie, iar la etaj erau locuinţe, compuse din şase camere şi atenanse, închiriate în 1944. Şcoala a fost desfiinţată în 1948, în urma naţionalizării. Clădirea a fost ocupată de şcoala elementară numărul 15 mixtă, şcoală de aplicaţie, pe lângă şcoala pedagogică de fete Galaţi. Istoria acestei şcoli a fost curmată brusc, la fel cum a fost cazul în acea perioadă şi cu alte şcoli ale diverselor culte din oraşul Galaţi.