Biserica romano-catolică „Sf. Ioan Botezătorulˮ

Biserica romano-catolică „Sf. Ioan Botezătorulˮ, GL-II-m-B-03029, 1839-1844

Str. Domnească nr. 88

În 1833 a fost constituit un comitet, format din consulul italian Geymet, agentul consular francez Vrolier, cu scopul de a aduna fonduri pentru construirea bisericii. În 1838 preotul desemnat este franciscanul Ștefan Rossi. În anul 1839 din porunca domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, Pârcălăbia și Eforia orașului Galați, a cedat un loc pentru biserică. Biserica romano-catolică cu hramul „Sf. Ioan Botezătorulˮ a fost construită între 1839-1844. La ridicarea lăcașului de cult au contribuit regele Piemontului, Carol Albert, guvernele francez, austro-ungar și comunitatea catolică locală.

Biserica are plan în formă de cruce, construită în stil romanic, cu trei nave, două laterale și una centrală, despărțite între ele prin 6 coloane corintice. Zidurile bisericii sunt din cărămidă, acoperișul din tablă și pavimentul din mozaic. Nava centrală este mai înaltă și primește lumina prin ferestre aflate în pereții de deasupra acoperișului navelor laterale. În timp ce navele laterale, dispun de plafoane drepte, nava din mijloc este boltită semicircular, sprijinindu-se pe arcuri în plin cintru, combinate cu un sistem de arcuri în cruce, toate descărcându-se pe cele 6 coloane. Cele 3 abside sunt boltite în sfert de sferă. Pe pereții laterali și pe absida altarului mare se află pilaștri cu terminația dorică., care nu sunt amplasați în dreptul coloanelor, ci la distanțe variabile.

Deasupra celor două abside laterale se înalță două turle paralelipipedice cu bază pătrată, identice ca dimensiuni și formă, cu acoperișurile piramidale, ale căror versante sunt retezate de 4 frontoane triunghiulare, aspect întâlnit și la fațada frontală a navei centrale. Atât la nivelul navelor cât și a celei centrale, ferestrele au formă de semicerc. Arcele lor sunt înconjurate de o rețea de caneluri executate în tencuială, dispuse în evantai. Pereții sunt împărțiți în registre verticale prin coloane paralelipipedice, cu baza dreptunghiulară, puțin ieșite în afara zidului. În interior, altarul mare este realizat din marmură. În spatele Sfintei Mese este statuia Domnului Iisus Hristos răstignit pe cruce și un tablou reprezentându-l pe Sfântul Ioan Botezătorul. În dreapta Sfintei Mese se regăsește un pupitru destinat lecturilor liturgice. În părțile laterale ale absidei altarului mare se înalță două turnuri cu baza pătrată. În partea stângă a absidei altarului mare este sacristia.

Cele două altare laterale sunt tot din marmură, la fel și balustrada presbiterului, ancadramentul de la intrare și treptele scărilor. În altarul din stânga se află statuia Inimii Preasfinte a Mântuitorului Iisus Hristos, iar în cel din dreapta statuia Preasfintei Fecioare Maria. Aici se găsește și statuia Sfintei Tereza. În absidele laterale sunt expuse tablouri, înfățișând Nașterea Domnului și Învierea Domnului. În partea de nord a navei laterale sunt statuile Pieta și Sfântul Francisc din Assisi, iar în partea de sud statuile Sfântului Iosif și Sfântului Anton de Padova. Pardoseala este din mozaic cu elemente geometrice. În exterior, biserica este decorată cu pilaștri dorici și arcade. Nava principală are acoperiș în două pante, iar navele laterale au o singură pantă. Întreaga biserică este acoperită cu tablă. Construcția are la intrare scări largi. Biserica a fost restaurată între anii 1985-1988.