Biserica greacă, 1866

Biserica greacă, 1866

Str. Maior Iancu Fotea nr. 1, str. Domnească

Grecii din Galaţi au frecventat bisericile din oraș închinate Muntelui Athos. În anul 1864, în contextul secularizării averilor mănăstirești, comunitatea elenă a luat decizia de a-și construi propria biserică, astfel încât, până la obţinerea autorizațiilor şi finalizarea lucrărilor, a ridicat pe locul actualei biserici greceşti un paraclis provizoriu cu hramul „Sf. Vasile”.

Pe 26 iunie 1865 a fost emis Ordinul Ministerului Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin care a fost dat acordul privind construirea bisericii. Documentul consemnează solicitarea comunităţii de „a se învoi zidirea în acel oraş, cu a ei cheltuială, a unei biserici, în care serviciul divin să se celebreze de către preoţi greci aleşi şi plătiţi de comuna grecească”. Prefectura Judeţului Covurlui a informat, pe 9 iunie 1866, Primăria oraşului Galaţi că şi-a dat avizul în vederea începerii construirii unei biserici pentru comunitatea greacă.

Construcția bisericii cu hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului” a început pe 6 august 1866, fiind sfințită pe 17 septembrie 1872, în prezenţa arhimandritului Evghenie de la Xiropotamu din Muntele Athos. Lăcașul de cult a fost proiectat de arhitectul german Knab, antreprenor fiind Ilias Latufis. La construirea acestuia au lucrat etnici germani, greci și români. Membrii comunităţii elene au contribuit cu subscripţii, întreţinerea fiind susținută și din venituri proprii.

În 1882 i-au fost aduse unele reparaţii şi îmbunătăţiri, clădirea fiind mărită prin adăugarea a două aripi, biserica luând forma unei cruci. Administrarea bisericii, ca şi cea a şcolilor de fete şi băieţi (situate în curtea bisericii), era condusă de un comitet alcătuit din nouă persoane din comunitatea elenă. Tot în curtea bisericii au fost amplasate mai multe clădiri destinate personalului auxiliar. În anul 1906, personalul bisericii era alcătuit din doi preoţi, dintre care unul arhimandrit, un diacon, doi cântăreţi şi un paracliser, toţi de naţionalitate greacă. Tot în același an, au fost efectuate lucrări de reparare a cupolei, schimbare a acoperișului, a ulucelor, a stoleriei de la ferestrele turlei și de consolidare a cornișelor interioare şi exterioare.

În anul 1938, prin eforturile preotului Gheorghios Papadopol și contribuția comercianților Gheorghios Vrontisis și Misail Tzomlectzoglos, au fost definitivate lucrările de restaurare a picturii. În urma cutremurului din 10 noiembrie 1940, biserica a suferit daune majore, prăbuşindu-se cele două acoperişuri boltite ale clopotniţelor din partea de vest a bisericii, acoperite în timpul reconstrucţiei, rezultând astăzi un aspect plat.