Institutul „Notre Dame de Sionˮ

Institutul „Notre Dame de Sionˮ, GL-II-m-B-03034, 1867

(Facultatea de Mecanică și sediul mai multor facultăți ale Universității „Dunărea de Josˮ Galați)

Str. Domnească nr. 111

Institutul „Notre Dame de Sionˮ a fost înfiinţat la 24 octombrie 1867, de către congregaţia călugăriţelor catolice „Nôtre-Dame-de-Sionˮ. Acesta cuprindea 4 diviziuni: internatul, destinat pentru educaţia fiicelor din înalta societate, demi-internatul, pentru clasa de mijloc, externatul, pentru treapta de jos a poporului, şi şcoala de lucru, unde fetele sărace primeau gratuit învăţătură şi întreţinere. Internatul avea două secţii: primară cu 5 clase, din care una pregătitoare şi secţia secundară, cu 6 clase, din care una intermediară, 4 secundare şi una superioară. Demi-internatul avea aceeaşi structură, iar externatul numai cursul primar. Internatul şi externatul aveau un curs cu program oficial pentru românce şi altul cu program special pentru fetele de naţionalitate străină. În 1869 i s-a mai adăugat o şcoală confesională gratuită şi un orfelinat intern gratuit. La începutul anului 1870, institutul avea 40 de eleve, iar şapte ani mai târziu numărul lor a crescut la 200 de eleve. În 1887, i se mai adaugă un externat de grad secundar. În 1889/90 numărul elevelor a ajuns la 481 de diferite confesiuni şi naţionalităţi.

La 19 mai 1899, Maria Lagarmitte (sora Jean Baptiste Lagarmitte), proprietară a imobilelor Pensionatului „Notre Dame de Sionˮ, strada Domnească, înainta o cerere către Serviciul Tehnic al Comunei Galaţi, prin care dorea să dărâme o parte din construcţiile vechi aflate pe partea cu strada Domnească, urmând să construiască din var şi nisip alte clădiri cu acoperişul din tablă. Aceasta atestă faptul că existau construcții ridicate de călugărițe în strada Domnească înainte de 1899.

Localul institutului catolic se întindea pe un teritoriu vast cuprins între străzile Domnească, Vultur, Zimbru şi Beldiman. În anii 1935-1936, Institutul „Notre Dame de Sionˮ funcţiona cu un curs liceal complet cu opt clase, având ambele secţii, literară şi ştiinţifică, cu două cursuri primare, secţia A şi B, toate trei cu drept de publicitate din 1929. Localul institutului a fost distrus parțial prin incendiere la 23 august 1944, de trupele germane în retragere.